"Oul a sintetizat misterul Creatiunii; dintr-un ou trebuie sa se fi nascut Universul, Lumea, deci si omul. Oul cosmic trebuie presupus la baza credintei tututor popoarelor din lume", marturiseste Artur Gorovei in studiul de folclor.
Incondeierea oualor pentru Paste este un obicei foarte vechi in traditia romaneasca, fiind o marturie a continuitatii datinilor si credintelor legate de Paste, dar si un element cultural. Semnificatia oului rosu este legata atat de invierea lui Iisus cat si de regenerarea si renasterea naturii. Oul este un simbol primordial, un simbol al vitalitatii. Vopsirea oualor este realizata dupa traditie joia si sambata din Saptamana Mare.
Simbolurile sunt diverse, fiind folosite elemente geometrice, vegetale, animale, religioase, variate in functie de zona si traditie. Respectand traditia, acest obicei a fost treptat ridicat la nivel de adevarata arta, fiind folosite tehnici diverse pentru infrumusetarea oului. Cele mai folosite motive sunt crucea, motivele vegetale (frunze, flori, spice), animale diverse, unelte casnice.
In conceptia populara, oul rosu de Paste ar avea puteri miraculoase, de vindecare si de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, vigoare si spor. Adesea mesterii populari reusesc sa transforme un banal ou intr-o adevarata opera de arta miniaturiala, cu migala si talent incredibile
Ouale se incondeiaza folosind chisita, acesta fiind un instrument simplu format dintr-o tija metalica subtire care este fizata pe o coada de lemn. Cu ajutorul acestei tije se ia ceara in stare topita si se aplica pe coaja oului in diverse modele.
Din traditie se stie ca ouale de Pasti in general sunt colorate in patru nuante: rosu, albastru, galben si verde. Care este simbolistica lor? De ce se vopsesc ouale de Pasti folosindu-se aceste culori? Rosul simbolizeaza focul, care este purificator sau sangele care inseamna viata. Albastrul cerul, infinitul si implicit divinitatea. Verdele semnifica viata, cresterea si renasterea, fiind culoarea vegetatiei ce odata cu primavara revine la viata. Soarele si bogatia sint reprezentate de culoare galbena.
Pe vremuri, femeile nu foloseau vopsele chimice, ci de boieli naturale, extrase din foile de ceapa rosie (pentru culoarea rosie), ceapa alba, flori de tei sau frunze de mesteacan (galben). Cu ajutorul viorelelor vopseau ouale in albastru, pentru verde se întrebuinţa rachitica.
In Romania, cea mai veche mentiune despre obiceiul vopsirii oualor de Paste se regaseste in amintirile lui Antonio Maria del Chiaro, un calator florentin care a descris multe dintre obiceiurile romanilor. In Moldova, se aminteşte despre ouale de Paste in cronica lui Gheorgache, al doilea logofat de la Iasi, in anul 1762.
Peste tot in Romania, cei care participa la slujba Invierii se spala, in prima zi de Paste, cu apa proaspata in care s-a pus macar un ou rosu si cativa bani, odata din aur sau argint. Cu oua rosii se fac descantece pentru dureri de dinti, de urechi sau de gat. Manjilor li se leaga de gat un gavan de lingura folosita la inrosirea oualor, existand credinta ca astfel vor fi feriti de rele. Ouale rosii de pichire se intrebuinteaza ca leac pentru muscatura de sarpe si în farmece de dragoste. Stergarul cu care au fost sterse ouale abia inrosite se pastreaza un an pentru ca e bun la durerea de urechi.
La Paste, la romani exista obiceiul ciocnirii oualor. Se ciocnesc numai oua rosii dupa un anumit ceremonial, fara nici o abatere. Oul are trei parti: varful (care se numeste cap), partea opusa (dos) si fetele laterale (coaste). In prima zi de Paste se ciocneste numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos iar in zilele urmatoare dos cu dos. Ca regula generala, primul care ciocneste este cel mai varstnic barbat de la masa.
Simbolurile sunt diverse, fiind folosite elemente geometrice, vegetale, animale, religioase, variate in functie de zona si traditie. Respectand traditia, acest obicei a fost treptat ridicat la nivel de adevarata arta, fiind folosite tehnici diverse pentru infrumusetarea oului. Cele mai folosite motive sunt crucea, motivele vegetale (frunze, flori, spice), animale diverse, unelte casnice.
In conceptia populara, oul rosu de Paste ar avea puteri miraculoase, de vindecare si de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, vigoare si spor. Adesea mesterii populari reusesc sa transforme un banal ou intr-o adevarata opera de arta miniaturiala, cu migala si talent incredibile
Ouale se incondeiaza folosind chisita, acesta fiind un instrument simplu format dintr-o tija metalica subtire care este fizata pe o coada de lemn. Cu ajutorul acestei tije se ia ceara in stare topita si se aplica pe coaja oului in diverse modele.
Din traditie se stie ca ouale de Pasti in general sunt colorate in patru nuante: rosu, albastru, galben si verde. Care este simbolistica lor? De ce se vopsesc ouale de Pasti folosindu-se aceste culori? Rosul simbolizeaza focul, care este purificator sau sangele care inseamna viata. Albastrul cerul, infinitul si implicit divinitatea. Verdele semnifica viata, cresterea si renasterea, fiind culoarea vegetatiei ce odata cu primavara revine la viata. Soarele si bogatia sint reprezentate de culoare galbena.
Pe vremuri, femeile nu foloseau vopsele chimice, ci de boieli naturale, extrase din foile de ceapa rosie (pentru culoarea rosie), ceapa alba, flori de tei sau frunze de mesteacan (galben). Cu ajutorul viorelelor vopseau ouale in albastru, pentru verde se întrebuinţa rachitica.
In Romania, cea mai veche mentiune despre obiceiul vopsirii oualor de Paste se regaseste in amintirile lui Antonio Maria del Chiaro, un calator florentin care a descris multe dintre obiceiurile romanilor. In Moldova, se aminteşte despre ouale de Paste in cronica lui Gheorgache, al doilea logofat de la Iasi, in anul 1762.
Peste tot in Romania, cei care participa la slujba Invierii se spala, in prima zi de Paste, cu apa proaspata in care s-a pus macar un ou rosu si cativa bani, odata din aur sau argint. Cu oua rosii se fac descantece pentru dureri de dinti, de urechi sau de gat. Manjilor li se leaga de gat un gavan de lingura folosita la inrosirea oualor, existand credinta ca astfel vor fi feriti de rele. Ouale rosii de pichire se intrebuinteaza ca leac pentru muscatura de sarpe si în farmece de dragoste. Stergarul cu care au fost sterse ouale abia inrosite se pastreaza un an pentru ca e bun la durerea de urechi.
La Paste, la romani exista obiceiul ciocnirii oualor. Se ciocnesc numai oua rosii dupa un anumit ceremonial, fara nici o abatere. Oul are trei parti: varful (care se numeste cap), partea opusa (dos) si fetele laterale (coaste). In prima zi de Paste se ciocneste numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos iar in zilele urmatoare dos cu dos. Ca regula generala, primul care ciocneste este cel mai varstnic barbat de la masa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu