Peştera Valea Cetăţii, din Râşnov, Brasov

Peştera Valea Cetăţii, din Râşnov, a fost scoasă la lumină la finele anului 2010, fiind una dintre cele mai moderne din Sud Estul Europei. De la poteci speciale din fibră de sticlă, până la iluminat pe bază de led, prietenos cu mediul, modernele dotări fac din peşteră un obiectiv turistic echipat la standarde occidentale. Zeci de specialişti au lucrat la modernizarea peşterii, care a costat 100.000 de euro.

Aceasta face parte din Rezervaţia „Valea Cetăţii", întinsă pe 18.000 de hectare. În anul 1949 peştera era închisă printr-un dop de argilă, care a fost corodat de apa acumulată  care a invadat Valea Cetăţii şi Râşnovul. De aceea, poiana din zonă se mai numeşte şi „Vârtejul Dracului". 

Peştera are peste un kilometru, din care este amenajată o porţiune de 330 de metri, iar accesul se face pe nişte poteci speciale. Acestea sunt realizate din fibră de sticlă, un material care s-a folosit în trecut la construirea primelor avioane invizibile. Avantajul este că acest material nu îndepărtează biodiversitatea. Prin sistemul special de iluminare, cu leduri, lilicecii nu sunt deranjaţi în peşteră, de aceea se spune că acest tip de lumină este prietenos mediului. 

Concerte săptămânale

Peştera este animată la fiecare sfârşit de săptămână. În fiecare sâmbătă, artiştii de la Filarmonica Braşov susţin în peşteră câte un concert, în sala „Catedrala", denumită aşa pentru acustica sa impresionantă, dar şi pentru mărimea şi boltele impresionante. „Am încheiat un contract cu artiştii Filarmonicii. În principal, concertul este de muzică clasică, însă aceasta este combinată şi cu alte genuri, cum ar fi jazzul. La un astfel de concert pot participa între 80 şi 90 de persoane, preţul unui bilet fiind de 40 de lei, pentru adulţi, şi 20 de lei, pentru copii. În aceşti bani este inclus şi un tur al peşterii", ne-a explicat Victor Puiu. 

Concertele încep la ora 17.00, însă cei care vor să participe trebuie să ajungă cu cel puţin o jumătate de oră mai înainte la intrarea spre obiectivul turistic (în zona parcării), fiindcă de acolo mai au de străbătut 450 de metri până la peştera propriu-zisă. Cei care doresc doar să viziteze peştera o pot face zilnic între orele 10.00 şi 18.00, preţul unui bilet fiind de 10 lei, respectiv 5 lei pentru copii, sau de 8 lei pentru grupurile organizate de adulţi şi 4 lei, pentru grupurile de copii. Accesul se face pe DN 1 E Râşnov - Poiana Braşov - Braşov, aflându-se la aproximativ 1,6 km de Râşnov. 

Surse:

 http://pestera-valeacetatii.ro 

www.adevarul.ro

Jocul caprei

Jocul caprei, obicei popular romanesc, practicat in seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorarea, bocirea, inmormantarea, dateaza din cele mai vechi timpuri. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor, succes invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul caprei.

Jocul caprei, practicat pe tot cuprinsul tarii pana la sfarsitul secolului al XIX-lea a intampinat rezistenta Bisericii, fiind socotit un joc pagan, multi slujbasi ai bisericii refuzand sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l nevoit de legea crestineasca.

Astazi, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare, in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou.

Un rol important in acest joc il ocupa mastile reprezentand personajele principale: capra, ciobanul, tiganul si care maresc nota de umor si veselie.

Strigarile autentice din jocul caprei

Mosneagul si baba:
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, caprita mea   
Ta, caprita de la munte,
Cu steluta alba-n frunte!!
Ta, ta, ta, caprita, ta.                   
Sai in sus si nu mai sta!               
(Capra joaca in ritm vioi)               
Mosneagul:                       
Ta, ta, ta, caprito, ta,                   
Ca pun mana pe nuia!                   
Si nuiaua-i de cires,                   
N-ai sa stii pe und-sa iesi!               
Ta, ta, ta, caprito, ta!                   
Nu te da nu te lasa!                   
Ca de cand te-am cumparat               
Mult necaz tu ne-ai mai dat               
Si cerand mereu la fan                   
M-ai facut un mos batran.               
Ta, ta, ta, caprito, ta,                   
Ta, ta, ta, la munte ta,                   
Dar de cand te-ai linistit               
Vanatorul te-a zarit,                   
Pusca la ochi a luat                   
Si pe tine te-a-mpuscat.               
Vanatorul: (Pune pusca la                
ochi si se face ca trage.)                
Poc!!!                           
(Capra cade la pamant si               
ramane nemiscata).                   
Mosneagul:                       
Of, of, of si iara of!
                           
Omule, cu ce-am gresit,               
Capra de mi-ai omorat?               
M-ai lasat un om sarac               
Fara capra ce ma fac?                   
Capra noastra dadea lapte               
Si mancam noi doi cat sapte.               
Hai, bre baba, tu ce zici?               
La vara mancam urzici?               
Baba:                           
Incotro s-o apucam?                   
N-avem ce sa mai mancam.               
Vanatorul:   
Tot sa plangeti cat ati vrea!               
Ce-a catat in iarba mea?               
Hai, grabiti-va acum
Si va cautati de drum!
Negustorul:
Ce va targuiti asa?
Vi s-a intamplat ceva?
Mosneagul:
Mi-a ucis capra aici,
Si-am ramas oameni calici.
Negustorul:
Bucurati-va indata
Eu v-o cumpar asa moarta!
Ca sunt negustor de piei
Si-mi trebuie blana ei!
Spuneti cati bani vreti pe ea,
Si-mi caut de treaba mea.
Mosneagul:
Doua mii de lei sa-mi dai,
Si-o banita de malai.
Negustorul:
Eu iti dau o mie de lei
S-o banita de malai.
Cer un doctor, mester mare,
Sa puie capra-n picioare!
Doctorul:
Eu sunt doctor cu renume,
Vreti un bine de la mine?
Negustorul:
Domnu’ doctor, medic mare
Sa-mi pui capra pe picioare
Si ce cei, sa-mi spui indata,
Ca eu nu sunt rau de plata.
Doctorul:
Sa vedem ce are capra,
Ca apoi iti spun eu plata.
Capra voastra nu e moarta
Ci ea este lesinata.
Ce vrei tu, caprita apa,
Stai un pic si mai asteapta!
De vrei paine,
N-am la mine!
De bomboane
Nu ti-i foame?
Oare cum sa te impac?
Nu cumva tu vrei un tap?
(In acest moment capra
sare in picioare si joaca vioaie).
Tot grupul de jucatori:
Am tot plans si am oftat
Dar caprita s-a-ndreptat.
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Joaca si nu te muia!
Nu te-anina de podele
Ca ramai fara cordele!
Am o capra, n-am o suta
Si mi-i drag ca ma asculta!
Daca nu m-ar asculta
Alta capra mi-as lua!
Ta, ta, ta, la munte ta,
Ta, ta, ta, la munte verde!
Unde lupul nu te vede!
De Anul Nou cu noroc
Si vin mult in poloboc!
Iar la anul cand venim,
Mai bogati sa va gasim!

Colind traditional românesc

Colind traditional românesc ‘’Sculati, Sculati, Mari Boieri’’

Sculați, sculați, mari boieri,

Hei, ler om da, leroi !

Că nu-i vremea de-a durmi-re,

Că-i vremea de-a-mpodobi.

Nici cocoșii n-or cântat,

Zori de zi s-a revărsat.

Cam pin zori, cam prin negori

Galbern soare rasaritu,

Galben soare cu tri rază:

Una-i raza răzâma

Prin mijlocu luncilor,

Prin spicele grânelor;

Alta-i raza răzâma-ri

Prin vârșoru munților,

Prin crucile brazâlor,

Alta-i raza răzâma-ri

Pă stoboru cestor curț’,

Cestor curț’, cestor polăț’.

Doamna ne apară-n rază,

Cu cizmuța-m’ trop.iè,

Cu cătrința fâlfâiè,

Cu rochia vân’ tr.gè

Șî din gur-așa-m’ zâce:

‚,Da voi, cete de ficiori

Și voi, juni colindători,

Prea de noapte-aț’  mânecat!

Cu colinda ce-aț’ plecat?!

Nij’ domnu nu s-o sculat!

Ia săriț’ în cea-i grădină

Șî vă rupeț’ flori pă mână

Și muiaț’  în cea fântână,

Șî viniț’  împrăurân’ ,

Răurân’  și-nprăurân’

Șî pă domnu pomenin’

C-apo’ domnu v-o cinstî

C-on colac de grâu rujat,

Cu vin roșu strecurat,

Ș-on florin nenumărat’’.

Ș-o-nchinăm cu sănătate!

,‚Colindă la intrare’’

Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor ,‚ C.Brăiloiu’’, mg.503g

Data culegerii: 22 martie 1955 / Localitatea: Goleș - com.Toplița – jud. Hunedoara

Interpret: Petru Babeș (52 ani) / Culegător: Ovidiun Bîrlea

Tu cum petreci Craciunul anul acesta?

A sosit luna cadourilor! A trecut deja Mos Nicolae iar acum pregatirile pentru Sarbatorile de iarna sunt in toi. Toti ne gandim la zilele de Craciun cand vom petrece asa cum ne dorim si vom imparti momente unice alaturi de cei dragi.

Totodata, peste tot pe unde mergi, intalnesti ceva care sa-ti aminteasca de sarbatorile ce se apropie: orasul este impodobit cu lumini si diverse alte ornamente de Craciun, magazinele sunt si ele stralucitoare si pline de oferte imbietoare, copiii pe care ii intalnesti vorbesc mereu despre ce le va aduce Mosu’, iar colegii si prietenii te intampina vorbind despre cum isi vor petrece sarbatorile de iarna.

Tu ce faci de Sarbatori ? 

Cum vrei sa fie Craciunul anul acesta?

Vrei sa-l petreci alaturi de familie, intr-o atmosfera calda, inconjurat(a) de mirosul de cozonac cald si de vin fiert ?

Sau poate ca vrei sa petreci undeva departe de casa tot alaturi de familie, dar intr-un loc care sa iti ofere noi experiente, sa mergi acolo unde inca se mai pastreaza traditiile. Sa fii alaturi de familia ta, dar si de alti oameni care impartasesc la fel ca tine nevoia de un Craciun mai putin comercial . 

Copiii ar trebui să fie familiarizați încă de mici, cu noțiuni legate de obiceiuri și tradiții românești, spiritualitate, port popular, meșteșuguri tradiționale etc. Orasul parca ne indeparteaza de adevarata semnificatie a acestor sarbatori, iar comercialul ne indeamna la o adevarata goana dupa cadoul potrivit. Copiii nostri stiu adevarata semnificatie a colindelor? Stiu oare ca exista o diferenta intre cantecele de craciun pe care le invata la scoala (gradinita) si ritualul colindatului ?

In cultura populara traditionala, obiceiurile formeaza un capitol important, fiindca intreaga viata a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu semenii erau intretesute cu obiceiuri. In folclorul nostru, unele obiceiuri au pastrat pana astazi forme ample de desfasurare, in care vechile rituri se imbina cu acte ceremoniale, cu manifestari spectaculoase. Obiceiurile care se mai practica si azi pe teritoriul romanesc si care prezinta forme interesante de integrare in cultura contemporana sunt cele din ciclul Anului Nou, deosebit de ample si pline de semnificatii pentru cultura noastra populara. Practicile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vechi timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicand participarea intregii colectivitati. Totusi aceste practici tind sa se piarda daca nu le transmitem din generatie in generatie. Ele sunt o componenta importanta a spiritualitatii noastre, iar copiii nostri ar trebui sa le cunoasca si este datoria noastra de parinti sa le transmitem.

Anul acesta, in perioada 22-27 dec 2012, la MOECIU, Jud Brasov, in cadrul proiectului de promovare a valorilor autentice romanesti - Romania O Noua Perspectiva ne-am propus sa mergem acolo unde inca se mai pastreaza traditiile. Un specialist va fi alaturi de noi pe parcursul sejurului, o persoana in masura sa ne povesteasca mai multe despre ceremonialul sărbătorilor de iarnă si despre satul românesc, păstrătorul viu al tradițiilor din cele mai vechi timpuri. Dl. Ioan Praoveanu, Prof. Dr. în Istorie și Teoria Artei, Cercetător științific pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, ne va insoti pe parcursul sejurului nostru în zona Moeciu.

MOECIU- zona pitoreasca

Situat intr-o zona muntoasa pe Culoarul Rucar-Bran, la 30 km distanta de Brasov si 58 km de Campulung, comuna Moeciu ofera prilejul de a-ti petrece o minunata vacanta in cadrul unui spatiu rustic si de asemenea posibilitatea de a descoperi datini stravechi. Tot mai multi turisti sunt atrasi în zonã de traditiile românesti.

Zona Bran – Moeciu a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare fãrã precedent în agroturism. Privelistile extraordinare si relaxante, Castelul Bran situat la doar 10 kilometri si alte atractii turistice fac din aceastã zonã un loc vizitat de mii de turisti anual. Bioclimatul din zonã este tonic, stimulator, cu aer curat si fãrã praf si alergeni si cu o atmosferã care are un bogat continut de ioni negativi. Pãdurile de brad si fag de pe înãltimile din jur asigurã un aer puternic ozonat. Zona este vizitatã de sute de turisti si pentru cã existã pârtii de schi aproape de statiune. Iubitorii schiului pot ajunge astfel cu masina în mai putin de 30 de minute la mica pârtie dotatã cu cablu, din satul Fundata, la noua pârtie din Bran, sau la Poiana Brasov.

Va asteptam alaturi de noi in acest proiect!

Program> Traditii si obiceiuri românesti de Crăciun
22-27 decembrie 2012, Pensiunea AMI 3*, Moeciu
Mai multe detalii gasiti AICI

Un cadou potrivit de Craciun atat pentru copii cat si pentru parinti! 

Anul acesta, alege sa petreci Sarbatorile de iarna acolo unde inca se mai pastreaza traditiile!

Pentru informații și rezervări va rugăm să ne contactezi:
Telefon : 0732.601.254
Email: office@bonsiromania.ro
Web: www.bonsiromania.ro

B ucuria de a călători conștient!
O rientarea spre valorile autentice românești
N așterea unui nou concept, turismul conștient
S ervicii unice, diverse și accesibile
I nspirați de tainele și istoria României

BONSI TRAVEL ROMÂNIA
Călătorind, te regăsești pe tine însuți!

Eveniment cultural-educativ la Universitatea Populara Ioan I Dalles, 07 decembrie 2012

,,Copiii ar trebui să fie familiarizați încă de mici, cu noțiuni legate de obiceiuri și tradiții românești, spiritualitate, port popular, meșteșuguri tradiționale, elemente de arhitectură tradițional românească etc. Aceste noțiuni ar trebui să fie predate în școli, ocrotirea si valorificarea moștenirii culturale constituind în prezent una dintre marile noastre responsabilități.'' Bonsi Business Group

In acest sens, v-am invitat să fiți partenerii noștri în creșterea unei tinere generații care să fie mai implicată în cunoașterea patrimoniului cultural și spiritual românesc. La invitatia noastra au raspuns aproape 400 de oameni,  prezenti in 07 decembrie 2012 la Evenimentul> Traditii si Obiceiuri Romanesti de Craciun, Edita a II-a, organizat de Bonsi Business Group.

 

Asist.univ. Sorina Georgiana Rusu - Departamentul de Proiectare Urbana si Peisagistica din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu.

In scurta sa expunere, dra Rusu si-a propus sa transmita celor prezenti, in principal tinerilor, ca traditiile si obiceiurile romanesti ca parte componenta a peisajului cultural, pot fi studiate si la Sectia de Amenajare si Planificare a Peisajului din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu. 

Peisagistica este un domeniu transdisciplinar, de conexiune intre domenii tehnice si artistice, precum arhitectura, patrimoniu, antropologie, etnografie, folclor, turism, dar si urbanism, mediu, ecologie, geografie... S-a subliniat ideea ca tanara generatie ar trebui sa fie mai implicata in cunoasterea, pastrarea si valorificarea patrimoniului cultural romanesc, iar cei care vor sa aprofundeze aceste domenii, pot alege sa practice meseria de peisagist.

Prof.dr.Corneliu Ioan Bucur - autor al materialului ,,Abecedar si Dictionar Etimologic''a povestit publicului cum i-a venit ideea de a scrie ,‚o carte de taină românească’’

,‚ Cu ani în urmă, un învățător din Voivodina m-a întrebat, după o discuție prelungita târziu în noapte, sub bolta înstelata a satului natal: Domnule Bucur, de ce nu scrii dumneata  ,‚o carte de taină românească’’?
L-am întrebat ce înseamnă ,‚carte de taină’’ ?

- Noi, românii din Voivodina, nu aveam voie de la stăpânire să vorbim românește. Dacă eram auziți, eram aspru pedepsiti. Și atunci vorbeam în taină. Cu timpul, în loc de ,‚a vorbi românește’’, am ajuns a spune cu toții ,‚a tainui’’.

- ,‚Aşadar îmi cereţi să scriu o care despre limba românească?’’
- ,‚Da, o carte care să le spună pruncilor ce fel de limbă vorbeau moşii şi strămoşii noştri şi de unde vin cuvintele din limba noastră’’.

Au trecut ani de atunci, dar cuvântul dascalului din Voivodina nu l-am uitat. Ba mai mult, m-a apăsat o vreme îndelungată, meditând mereu la conţinutul şi forma cărţii promise.

Încet, încet, an de an, a apucat să se înfiripe gândul şi proiectul lucrării: va fi o carte ,‚de destăinuire’’, un abecedar dublat de un dicţionar etimologic, fiecare cuvânt având culoarea distinctă a limbii de origine.....''  Corneliu Ioan Bucur despre cartea sa ,,Abecedar si Dictionar Etimologic''

                                                                             

Dl Bucur a dezvoltat pe parcursul a 20 ani materiale  și programe speciale pentru copii in calitate de Director al Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA" Sibiu, unde a creat cel mai mare Muzeu Etnografic în aer liber din Europa. 

,,Abecedar si Dictionar Etimologic'' 

Autori: Prof. Dr. Corneliu Ioan Bucur, Raluca Ioana Andrei
Format A4, 60 pagini color
Pret 26 lei/buc.
Comenzi: 0732.601.254  sau  office@bonsiromania.ro

Un public numeros..aproximativ 400 de oameni:  parinti, copii si cadre didactice au fost prezenti in sala de concerte a Universitatii Populare Ioan I Dalles. Intrarea a fost libera insa a necesitat in prealabil confirmarea participarii pe email.

 

Grupul coral SOUND - ultimele pregatiri inainte de a urca pe scena..

 

Concert de colinde traditional romanesti - ,,Poveste de Craciun" sustinut de Grupul coral SOUND

Grupul coral SOUND ne-a invitat sa redescoperim colindele intrate în uitare, caracteristice tradiţiilor româneşti din moşi-strămoşi.

 

 

La final, copii din sala au fost invitati pe scena de catre dirijorul Voicu Popescu, pentru a canta impreuna cu grupul SOUND, cantecul  Mos Craciun cu plete dalbe. A fost un moment frumos apreciat atat de copii cat si de parintii prezenti.

 

Organizator:  Bonsi Business Group/ www.bonsiromania.ro

Eveniment organizat in cadrul Proiectului Romania - O Noua Perspectiva - Oameni, Locuri si Traditii initiat de Bonsi Business Group in 2010.

  

 Vezi Galerie FOTO Eveniment